Miturile religiilor dogmatice


1. În momentul de faţă sunt nenumărate mituri (minciuni) promovate de religiile dogmatice pentru a-şi putea realiza în continuare şarlataniile şi înşelăciunile lor „divine”.

2. Câteva astfel de mituri majore (de minciuni „spirituale”) mai semnificative (ca impact negativ asupra vieţii religioase a umanităţii) le vom devoala în cele ce urmează în mod destul de detaliat.

3. Vorbim astfel de:

4.- Mitul utilităţii nechestionării religiei – mitul potrivit căruia cică religia nu ar trebui cercetată cu atenţie şi cu discernământ sporit şi disecată în amănunţime pentru a vedea ce se întâmplă de fapt în cadrul ei - pentru că chipurile acest demers nu ar fi util ci „ar fi chiar periculos”!

4.1 Şi e periculos întradevăr – pericolul în acest caz fiind doar demascarea imposturilor şi şarlataniilor pe care religiile dogmatice le promovează.

4.2 Pentru interesele lor mafiote şi ale tiraniilor religioase pe care ele le ţin în cârcă e evident că o astfel de cercetare şi interogare nu este utilă.

4.3 Însă pentru iubitorii sinceri ai libertăţii şi adevărului această cercetare nu e doar utilă ci e chiar imperios necesară mai ales dacă dorim să mărim armonia organizării sociale a comunităţilor noastre şi progresul lor real.

4.4 Acest mit promovează şi ideea perfidă potrivit căreia „întrebările religioase” sunt fără de răspuns – sunt „mistere divine” - iar aceste mistere cică sunt „revelate” doar prin tot felul de „revelatori verbali” ai lor şi că astfel, doar în virtutea simplei lor manifestări lingvistice „divine” ele ar trebui crezute prosteşte şi luate orbeşte de bune indiferent de aberaţiile pe care le proferează.

4.5 Datorită caracterului lor „revelat” (de către indivizi de natură şarlatanic „divină” sau de către bolnavi de vreo „nebunie divină”) aceste răspunsuri „divine” cică nu trebuie cercetate ştiinţific cu metodologie adecvată pentru a li se dovedi valoarea de adevăr sau de minciună.

4.6 Oare în interesul cui nu ar trebui făcută o astfel de cercetare?;...citeşte mai mult.



5.- Mitul purităţii religiei – mitul că religia (o religie oarecare) ar fi o chestie „pură” („pur spirituală”) şi că ea nu ar avea nimic de-a face (sau nu ar trebui să aibă) cu celelalte aspecte ale vieţii umane: cu filosofia, cu psihologia, cu economia, cu politica, cu arta şi ştiinţa.

5.1 Este evident însă că toate aceste 7 aspecte fundamentale ale vieţii umane nu pot fi studiate satisfăcător şi înţelese ca manifestare reală decât ca fiind aspecte ale unuia şi aceluiaşi Întreg, ele fiind strâns legate unele de altele şi influenţându-se intim una pe alta. ...citeşte mai mult.


6.- Mitul religiei „magice” - mitul că religia nu are (sau nu ar trebui să aibă) nimic de-a face cu ştiinţa - că ea, chipurile, nu ar putea fi abordată şi studiată ştiinţific pentru că ar fi ceva „magic”/„transcedental” care izvorăşte aşa din „neant” şi se manifestă „dincolo” de hotarele ştiinţei.

6.1 Mitul acesta este promovat de şarlatanii şi impostorii religioşi doar pentru a ţine analiza ştiinţifică departe de vorbele şi faptele lor „divine” pentru a nu fi vădiţi astfel pe faţă ca nişte infractori şi impostori „divini” ce sunt.

6.2 Religiologia (Ştiinţa Religiei) trebuie să intervină cu putere în acest sens pentru a arăta „şarlatania umană” din spatele acestei „magii religioase” de bâlci precum şi cauzele reale (legate de factori biologici, psihologici, sociali, politici, etc.) care influenţează desfăşurarea unui fenomen religios oarecare. ...citeşte mai mult.


7.- Mitul avatarilor/ manifestărilor „divine” – mitul că Întregul/ Universul s-ar putea reduce integral (ca identitate fiinţială) pentru a se manifesta/ exprima în mod integral (reprezentativ pentru fiinţa lui) printr-o Parte oarecare a lui (de obicei de natură presupus „magică/ transcendentă”).

7.1 Acest mit e promovat de religiile dogmatice pentru a-i păcălii pe naivii lor credincioşi (pe sclavii lor religioşi) că cutare sau cutare om este „zeul” sau „încarnarea”/ „avatarul”/ „manifestarea” lui sau „reprezentantul” („profetul”, „mesagerul”...) lui.

7.2 Oricare dintre aceşti impostori „divini” poate fi însă dovedit pe faţă ca atare prin faptul că nu este capabil să treacă nici măcar Testul de Acreditare al activităţii „zeilor”... citeşte mai mult.


8.- Mitul identităţii dintre Întreg/ Univers şi Zeu (un zeu oarecare) – în mod evident Întregul/ Universul nu este un zeu şi nu se comportă ca atare (nu „moare de nerăbdare” să-şi bage coada toată ziua în treburile societăţii umane)... citeşte mai mult.


9.- Mitul necesităţii existenţei unei „delegaţii” zeieşti pentru a se întemeia o religie în societatea umană – mit a cărui promovare e responsabilă din păcate pentru toate religiile bazate pe credinţă dogmatică create de acei nebuni şi şarlatani dotaţi cu suficient „tupeu divin” încât să pretindă existenţa doar în cazul lor „special” a unei astfel de „delegaţii”.

9.1 Religiile create astfel de aceşti „delegaţi” (de către mintea lor perfidă sau doar bolnavă psihic) devin apoi aproape fără excepţie responsabile de nenumărate suferinţe („spirituale” şi de altă natură) provocate indivizilor şi societăţilor umane care le cad victime în plasa de păianjen pe care ei le-o întind cu ajutorul şmecheriei credinţei dogmatice... citeşte mai mult.


10. - Mitul eficienţei rugăciunilor celor care vorbesc singuri (ei cu „piticii” din capul lor) - mitul că Întregul/ Universul ar răspunde rugăciunilor adresate lui, sau pretinşilor lui „reprezentanţi pe pământ” sau că ar exista nişte „zei” care ar putea face aceasta.

10.1 În realitate este evident că „rugătorul” vorbeşte singur, iar ruga lui se împlineşte doar din întâmplare, respectiv dacă şi-o împlineşte singur - sau dacă un altul de lângă el (om) care îi aude ruga se hotărăşte să joace pentru el rolul de „moş crăciun”... citeşte mai mult.


11.- Mitul „sufletului nevisat” - mitul că „sufletul” ar fi altceva decât psitruvisul (trupul-psihic perceput ca atare în vis) şi că lumea sufletelor ar fi altceva decât „lumea visului”... citeşte mai mult.


12.- Mitul sinelui nemuritor – mitul că ar exista un sine identitar continuu (neschimbat) şi nemuritor - promovat pentru a putea astfel a justifica apoi „din burtă” tot felul de fabulaţii halucinante legate de „reîncarnări”, „raiuri eterne” şi alte deliruri „spirituale” de acest gen.

12.1 Acestea în mod evident nu sunt decât momeli „spirituale” aruncate „în lume” pentru a prinde cu ele tot felul de „peşti credincioşi” numai buni de sacrificat ulterior pentru interesele „pescarilor” şi a „povestitorilor” „divini” care promovează aceste fabulaţii intelectuale... citeşte mai mult.


13.- Mitul independenţei fiinţiale – mitul că există ceva în existenţă (în Univers/ Întreg) care este independent de restul existenţei... citeşte mai mult.


14.- Mitul atingerii nemuririi prin ascultarea/ recitarea de „poveşti” - mitul că mărirea duratei vieţii umane (cu tendinţa îndreptării ei ca tendinţă spre infinit) s-ar putea face prin alte metode decât cele specifice ştiinţei şi tehnologiei - a cercetării ştiinţifice serioase îndreptate în direcţia descoperirii şi stăpânirii în sensul dorit al tainelor naturii.

14.1 Vedem astfel că se promovează de către religiile dogmatice tot felul de metode fabulatorii - „bazate” fie pe „rugăciuni” şi „devoţiuni” pentru fiinţe şi prieteni „divini” imaginari; fie pe „meditaţii” axate pe repetarea stupidă a unor cuvinte oarecare din vocabular sau a tot felul de sunete onomatopee (de ajungi să crezi că cel care le face nu e altceva decât un papagal, sau o maimuţă „defectă”); fie pe tot felul de „continenţe” şi „abstinenţe” care încearcă să-l facă nemuritor pe cel care se împerechează cât mai des în timp ce „îşi transmută imaginar spermatozoizii în spermo-energie” sau pe cel care nu se împerechează deloc; fie pe tot felul de metode „spirituale” care mai din care mai hilare şi mai stupide (faptul că evident sunt total neeficiente în direcţia „nemuririi” căutate nici măcar nu-l mai aducem în discuţie).

14.2 Metodele acestea de atingere a „nemuririi” (promovate de religiile dogmatice) nu sunt decât simple metode de tâmpire intelectuală, aplicate asupra victimei credincioase pentru a o putea aduce astfel pe aceasta sub stăpânirea psihică a acelora care promovează aceste tehnici de control mental religios în societate... citeşte mai mult.


15.- Mitul reperelor absolute (dogmatice) – mitul că în fiinţare ar putea să existe repere absolute (dogmatice) şi alegeri absolute bazate pe ele – promovarea acestui mit făcându-se de către impostorii religioşi pentru a anula dreptul la alegere religioasă liberă al nefericiţilor credincioşi care ajung sub stăpânirea tiraniei şi totalitarismului lor religios „divin”... citeşte mai mult.


16.- Mitul omni-existenţelor – mitul că ar exista sau că ar putea să existe ceva atoate-x, ceva omni-x (de exemplu omniştient, omnipotent, atoate-făcător, etc.) - acest mit fiind promovat de tot felul de fiinţe „teologice” stupide sau după caz viclene, incapabile (respectiv nedoritoare) să sesizeze nişte contradicţii elementare inerente postulării acestor existenţe (calităţi) atoate-x, şi să facă diferenţa dintre o existenţă lingvistică (care există doar în dicţionar, doar ca şi cuvânt/sunet) şi o existenţă reală (perceptibilă şi altundeva decât în dicţionar, respectiv vorbire)... citeşte mai mult.


17.- Mitul „imunităţii zeieşti” - mitul că „zeii”, „oamenii-zei” şi respectiv „ambasadorii” lor oficiali sunt (sau ar trebui să fie) mai presus de legea societăţii umane şi că astfel activitatea lor socială (religioasă, economică, politică, etc.) nu ar trebui să fie controlată de societate prin legi şi măsuri specifice – mitul acesta fiind promovat doar pentru ca impostorii „divini” să-şi poată realiza astfel nestingheriţi crimele şi înşelăciunile lor „divine”.

17.1 Ei promovează astfel mitul confuziei divine dintre vorbe şi fapte – prin care oamenii ar trebui cică să confunde vorbele cu faptele în cazul special al „zeilor” şi al „trimişilor” lor.

17.2 Ei susţin deci că pentru ca cineva să fie considerat „zeu” sau „trimis” al lui este suficient ca el să se declare ca atare şi apoi „să aibă succes la public” cu impostura lui „divină” - numărul de victime credincioase pe care el le înşeală astfel fiind un criteriu propus pentru acceptarea „divinităţii” imposturii sale religioase.

17.3 Alo?... Societăţi democratice şi civilizate?.. Până când veţi mai permite continuarea acestei imposturi şi şarlatanii religioase?... citeşte mai mult.


18.- Mitul necesităţii închinării divine (respectiv a utilităţii şi posibilităţii existenţei unei astfel de închinări) – mitul că omul ar trebui să se închine neapărat cuiva mai ales zic unii dacă acesta proferează pe gură în neştire vorbe de autopreamărire goale de conţinut.

18.1 Este evident însă că Omul Liber nu se închină nimănui şi nu cere închinare de la nimeni!... citeşte mai mult.


19.- Mitul necesităţii supunerii necondiţionate faţă de „divin” – mitul că omul cică ar trebui să se supună „zeilor” şi „trimişilor” lor indiferent de crimele şi nenorocirile pe care ei le aduc asupra societăţii umane şi că omul nu ar avea astfel în sine o verticalitate şi o moralitate proprie (trebuind chipurile să o găsească pe aceasta doar în vorbele a tot felul de autodeclaraţi tirani „divini”).

19.1 Pieriţi o voi de la mine biete stârpituri „divine” care nu aţi depăşit încă stadiul animalic de dezvoltare, cu tot cu ameninţările şi mârâiturile voastre „divine” şi mergeţi în necazul şi angoasa voastră „divină” şi nu mai trageţi şi pe alţii după voi în nenorocirea voastră bestialică.

19.2 Umanitatea liberă îşi declară independenţa faţă de voi („zei” şi „oameni-zei”) şi e dispusă să şi-o apere prin toate mijloacele necesare.

19.3 Aşa că începeţi şi tremuraţi o voi lepădături „divine” ce aţi chinuit umanitatea atâta timp – vremea tiraniei voastre „divine” se apropie de sfârşit! ... citeşte mai mult.


20.- Mitul naturaleţii „transcendenţei”/ ascunderii „zeilor” - mitul potrivit căruia cică, „zei” au nevoie să se ascundă după tot felul de „profeţi” şi „trimişi ai lor” şi cum că cică aceştia au o ruşine „divină” de a ieşi în faţă şi de a comunica cu societate umană în mod direct, fără de intermediari, şi astfel a-i demonstra acesteia prin fapte „zeieşti” concrete şi irefutabile (de natura celor necesare trecerii Testului de Acreditare a activităţii „zeilor”...) că ei sunt ceea ce sunt şi că nu e doar vorba de ei.

20.1 Acest mit este promovat de „casta” acestor „intermediari divini” de meserie doar pentru a-şi putea astfel continua impostura lor religioasă în societate... citeşte mai mult.


21.- Mitul „bunătăţii” intrinseci a religiei – care promovează minciuna că în religie răul (înşelăciunea, minciuna, impostura, violenţa, şantajul, mafia, criminalitatea, etc.) nu se manifestă şi că astfel o religie oarecare manifestată în societate ca şi „societate comercială” (ca şi producătoare de produse religioase şi prestatoare de „servicii religioase”) nu ar trebui să fie controlată de nimeni în ceea ce priveşte calitatea produselor şi serviciilor pe care ea le lansează pe piaţă – adică că nu ar trebui să fie în societate nici o instituţie socială seculară care să apere interesele consumatorului religios şi să-l protejeze pe acesta de consumul unor produse şi servicii religioase nocive pentru sănătatea lui fizică şi psihică.
***

23. Prin combaterea influenţei nocive a acestor mituri propovăduite de religiile dogmatice Oamenii Liberi purced la un demers hotărât de eliminare a lor din conştiinţa individuală şi socială (a celor infectaţi cu ele) prin promovarea înţelegerii senine a inutilităţii, falsităţii şi nocivităţii lor.

24. În societăţile în care ei acţionează se dezvoltă şi se manifestă astfel de la sine o Nouă Ordine Religioasă – o ordine religioasă adaptată nevoilor şi dorinţelor actuale ale omului şi umanităţii, o ordine armonioasă capabilă să susţină dezvoltarea deplină a tuturor potenţialităţilor venite în existenţă prin exprimarea fiinţială a Erei Globalizării şi a Erei Individualizării; a Erei Informaţionale şi a Erei Cosmice.

25. Această Nouă Ordine Religioasă purcede deci spre organizarea superioară a fenomenului religios uman pornind de la realităţi religioase evidente pentru toată lumea:

25.1- posibilitatea abordării interogative profunde şi a cercetării de o manieră raţională şi ştiinţifică a oricăror aspecte ale fenomenului religios;

25.2- interdependenţa intimă a diferitelor aspecte religioase cu aspecte profunde ale manifestărilor politice, economice, psihologice, filozofice, artistice şi ştiinţifice;

25.3- prezenţa specifică a Întregului/ Universului în câmpul perceptiv imediat al fiecărei fiinţe umane;

25.4- existenţa visului şi psitruvisului/sufletului;

25.5- inexistenţa unei identităţi continue în mod absolut a fiinţei umane – caracterizată astfel doar de o identitate relativ continuă aflată evident în continuă schimbare şi transformare (la fel de altfel ca orice alt aspect al fiinţării);

25.6- existenţa unor dorinţe umane de protejare şi de vindecare de boli, de mărire a duratei vieţii umane, de trăire în armonie şi pace (în „paradis”), etc. - şi a evidenţei incontestabile a realităţii şi posibilităţii creşterii nivelului de satisfacere a acestor dorinţe intime ale omului doar prin abordarea lor serioasă de o manieră ştiinţifică şi tehnologică (şi nu prin tot felul de abordări religioase naive sau infantile);

25.7- existenţa în sistemul nostru psihic a Idealurilor Omului Universal şi a Eticii Armoniei care odată conştientizate ca atare ne pot ghida sensul moral şi existenţial de manifestare (a se vedea în acest sens cartea „Etica Armoniei”);

25.8- existenţa imposturii, şarlataniei şi a nebuniei în domeniul religios şi necesitatea eliminării lor din acesta prin demersuri individuale şi sociale cât mai concrete şi mai coerente (a se vedea pentru înţelegerea mai profundă a acestei realităţi şi cartea „Mitul credinţei”).

25.9- ş.a.m.d
***

26. După cum este evident această Nouă Ordine de organizare a fenomenului religios uman îşi găseşte exprimare deplină doar în religiile umaniste, socioteiste, nedogmatice, progresiste, libere şi democratice, axate în Ideal şi în Sursele Fericirii şi ghidate de Etica Armoniei, de Ţelurile şi de Faptele Omului Liber 
(a se vedea pentru detalii cartea „Manifestul Mişcării Trans-Religioase”).




6 comentarii:

    Religia promoveaza mituri pe care adeptii incearca sa le retraiasca prin ritualuri. Transreligia ce mituri va promova? Crezi ca poti face o religie fara mituri (fara povesti)? Daca nu vei promova povesti ci idei stiintifice si filosofice atunci nu mai ai de-a face cu o religie, ci cu un fel de scoala de filosofie, sau scoala de stiinta. In acel moment cu te mai compari cu cei ce fac religie sau promoveaza mituri depasite, si va trebui sa te ridici la inaltimea si rigoarea cercetarii stiintifice. Deocamdata, impresia mea de dupa ,,rasfoirea" lucrarilor tale este ca nivelul stiintifico-filosofic nu se ridica la inaltimea tonului acuzator la adresa sarlataniei spirituale.

     

    Cateva din Povestirile promovate de Scoala HoloGnostică le găsesti in cartea Semne si Revelatii sau pe blogul http://semne-si-revelatii.blogspot.com/.
    Povestirile de acolo exprimă de o maniera simbolic-narativă cateva din Ideile şi Valorile Miscarii Tran-Religioase.
    Cit despre impresiile tale personale de lectura gen "rasfoire" - doar o întrebare: cum măsori tu nivelul "stiintifico-filosofic" al unei lucrări oarecare (în comparatie cu înaltimea tonului ei acuzator la adresa sarlataniei spirituale)?

     

    I-mi place cum ai scris,vad o dorinta sincera dupa adevar si ca nu acepti mituri si nu crezi ca ,,trebe'' permite-mi sa pun cateva intrebari,
    1.care este motivatia ta sa scrii aceste lucruri?
    2.de unde stii ca tu esti obiectiv?sau nu esti?
    3.esti corect in generalizari? (toti lideri religiosi fac rau.... crime..)
    4.cata experienta personala ai in cercetare stiintifica?
    5.care sunt experientele tale religioase negative ?
    6.ce vrei sa crezi?
    7.de ce vrei sa crezi in dumnezeu sau de ce nu?
    8.e problema a ta sau a omeniri?
    9.ridici problema sau o rezolvi?
    10.care este problema de fapt?forma sau continutul religiei?
    concluzie drumul spirital incepe acolo unde se sfarseste ipocrizia si minciuna este cineva dispus sa plateasca pretul?daca da va reusi, succes!.

     

    Multumesc de aprecieri Zuzu.
    1. Motivatia demersului meu scriitoricesc stă în spiritul meu idealist, in dorinta de inlaturare din mine si din societate (pe cit este posibil) a acelor factori psihologici si sociali care perturba armonia (pacea, linistea) de sine si socială.
    vezi te rog:
    http://etica-armoniei.blogspot.com/
    2. Încerc sa fiu cit mai obiectiv cu putinta in afirmatiile pe care le fac - sa le sustin cu evidente si rationamente corecte.
    3. nu prea fac generalizari - vorbesc de nocivitatea nu a religiei in genere ci doar a anumitor tipuri de religii (dogmatice, totalitare, etc).
    vezi te rog:
    http://manifestul-miscarii-trans-religioase.blogspot.com/2009/09/clasificari-ale-religiilor-existente.html
    4. Cercetarea mea stiintifica (bazata pe observatie directa, experiment, testare, rationament) axata pe religie (religiologie) si psihologie se intinde pe o durata mai mare de 12 ani la momentul actual.
    vezi te rog:
    http://www.scribd.com/doc/15665831/Stiinta-Religiei-Religiologia-Radu-Lucian-Alexandru
    si
    http://radulucianalexandru.weebly.com/index.html
    5.6. În general despre experientele mele religioase pozitive poti sa-ti faci o idee lecturand cartea "Calatorie prin constiinta":
    http://www.scribd.com/doc/15829218/Calatorie-prin-Constiinta-Radu-Lucian-Alexandru
    iar despre cele negative (legate in principal de fenomenul credintei (dogmatice)) lecturand "Mitul Credintei"
    http://www.scribd.com/doc/16332067/Mitul-credinei-Radu-Lucian-Alexandru
    7.în legatura cu viziunea mea asupra lui "Dumnezeu" vezi articolele urmatoare:
    http://noua-ordine-religioasa.blogspot.com/2009/05/revelatia-intregului.html
    si
    http://noua-ordine-religioasa.blogspot.com/2009/05/intregul-nu-este-un-zeu-domn-zeu.html
    8.9 Daca te referi la "zei" ei sunt o problema a societatii actuale care poate fi rezolvata relativ usor:
    http://noua-ordine-religioasa.blogspot.com/2009/05/testul-de-acreditare-activitatii-zeilor.html
    10. daca te referi la religiile dogmatice traditionale ele au multe probleme si de continut si de forma care pot fi rezolvate doar prin creare unor noi manifestari religioase adaptate prezentului - cum este Religia Universala (Trans-Religia)
    http://manifestul-miscarii-trans-religioase.blogspot.com/
    Toate cele bune si mult succes si tie pe Drumul Desavirsirii!

     
    On 28 mai 2011 la 06:17 Eu' spunea...

    Te salut Radu,

    Am o intrebare legata de "viata" sinelui, bineinteles, dupa (sau/si inainte de) moarte: cum justifici faptul ca "spiritul/sufletul" uman este limitat la o singura... "realitate", si anume cea in care traieste... s-o numim, generic, viata din prezent (referindu-ne la cineva in viata, eu, tu, altcineva, etc.)?

    Exista studii psihologice efectuate pe 1000+ de subiecti hipnotizati ce au dovedit (studiile) faptul ca respectivele persoane detin informatii pe care era imposibil sa le detina sau sa le acumuleze in actuala... "viata"/realitate.

    Cu toate ca asta nu presupune reincarnarea, eu zic ca presupune ca sufletul/spiritul sa fi avut parte de (cel putin) o alta "experienta" anterioara "vietii" curente, experienta dusa, poate, pe un alt plan (a se intelege mai putin... material/fizic).

    Astept cu interes explicatiile tale, de preferat argumentate, asa cum iti place si tie! :)

    Multumesc anticipat pentru raspuns!

     

    Pentru o viziune mai detaliată asupra a ceea ce inteleg eu prin "suflet" te rog sa citesti cap. "Sufletul nu este altceva decât psitruvisul" - http://noua-ordine-religioasa.blogspot.com/2009/05/sufletul-nu-este-altceva-decat.html
    Sunt sigur ca astfel ti se vor lamuri multe din "problemele sufletului".

     

Radu Lucian Alexandru